|
---|
Constantin Alecse
Cap. VI – Slujirile Mele A). Slujirea în Anglia și Minnesota Slujirea mea în Anglia - Comunitatea românilor din Regatul Unita. Amintirile mele și un scurt istoric al comunitatii Amintirile mele despre Anglia Erau anii în care Anglia era ţara muzicii Beatles, Rolling Stones, Fleetwood Mac, Mungo Jerry, Cream, Led Zeppelin, Pink Floyd, T-Rex, Fairport Convention(soft rock, hard rock, glam rock, punk rock, synth rock, progressive rock, electric folk, traditional folk, pop, jazz… si desigur, reggae şi muzica irlandeza), sunete atât de tipice pentru Londra şi în mod special pentru Notting Hill! Pierdută, prin fundal, se afla muzica de: Tippett, Britten, Birtwistle şi John Tavener. Aceştia se luptau si ei pentru ceva atenţie, dar cum să faci concurenţă fabuloasei opere „Rock Hair”, sau spectacolului extrem „Rocky Horror Show”, sau albumului „Tubular Bells” – primul disc al lui Mike Oldfield, etc… Umorul britanic – diferit, absurd, negru, aşa cum a fost conturat de Spike Milligan, Monty Python sau Peter Sellers, artişti aflaţi la apogeul carierei lor, era uimitor. David Hockney, pop-art, performance art, „Archigram” în arhitectură, filmul „Blow-out”, Vanessa Redgrave, Julie Christie, Terence Stamp şi David Bailey, King’s Road şi Carnaby Street (scena culturală engleză era „hip”, „cool”, „street”, sofisticată chiar şi pentru occidentali, dar de-abia pentru noi, românii, sositi recent dintr-o austeritate mizeră de dimensiuni medievale!Fără a mă lăsa prea mult furat de peisaje, revenind la subiectul ce mi l-am propus să-l dezvolt, în amintirile mele, pe cât am înţeles, din cele cercetate şi auzite, în cadrul exilului românesc, un segment important l-a reprezentat emigraţia din Marea Britanie, unde s-au stabilit români încă dinainte şi în timpul celui de al doilea război mondial. După statistici, unele mai oficiale, altele mai obscure, în Regatul Unit ar fi existat, în perioada dintre cel de al II-lea război mondial, până în 1989, între 2.000 şi 4.000 de români, sau familii de origine română, majoritatea locuind în Londra. Grupul era de o compoziţie diversă. Printre ei se poate vorbi despre foştii angajaţi ai Ambasadei României, care, împreună cu intreg corpul diplomatic român din străinătate şi-au dat demisia, în bloc, în anu 1947, când a fost forţat MS Regele Mihai I să abdice şi, nu s-au întors în ţară. Se mai poate vorbi de membri ai unor familii nobile, sau mai înstărite care se aflau în străinătate la schimbarea regimului din România.Personalităţile româneşti, marcante, care au migrat în Marea Britanie, români situaţi la loc de cinste în cadrul diasporei romaneşti din Regatul Unit, în afară de vedete, actori şi cântăreţi, au fost personalitaţile exilului politic, care,în mare măsură sunt uitate (din păcate au decedat).În primul rând şi în mod special să ne amintim de: Ghiţă Ionescu – un mare gânditor politic român, Ion Raţiu, Horia Georgescu, Leonard Kirschen, Barbu Călinescu - George Ross, ca sa amintesc doar cateva nume. În exilul artistic, menționez: Paul Neagu, unul din cei şase „custozi” ai moştenirii artistice a lui Paul Neagu (Trustee of the Paul Neagu Estate), scenografa Marie-Jeanne Lecca, Sherban Cantacuzino, Ion (Iancu) Raţiu - preşedintele asociaţiei din 1965, Horia Georgescu - fost secretar de amabasadă, jurnalist şi secretarul asociaţiei, Silviu Crăciunaş - fost trezorier al asociaţiei (cel care a fost recent demascat printr-un studiu publicat de INMER, ca informator al Securităţii).Unii au emigrat, reuşin să fuga, prin anii ’50 si ’60 (cazuri isolate), ca Mariana Nasta - jucătoare de tenis în echipa naţională a României, intelectuali, artişti, sportivi, sau persoane ca Leonard Kirschen, care a fost scos din România în 1963, după 16 ani de închisoare, la intervenţia insistentă a „Associated Press”.
|
Hirotonirea întru preot |
Consiliul parohial |
Reuniunea Doamnelor |
* Paroh al Bisericii Sf. Gheorghe, Londra, Anglia (1976-1980) - PS Sale +Episcopul Lucian Florea (Arhiepiscopia Ortodoxă Română pentru Europa Centrală şi Occidentală, cu sediul la Paris, Franţa), în ziua de duminică, 28 noiembrie 1976, eu, teologul Constantin Alecse, am fost hirotonit întru diacon, în prezenţa multor români ortodocşi şi oaspeţi englezi, personalităţi ale Bisericii Anglicane, între care și dr. Mervyn Stockwood. In Ziua de Craciun, 25 decembrie 1976 a fost hirotonit preot, de catre acelasi Ierarh, Episcopul Lucian Florea Fagarasanu.
* Reprezentant al Patriarhiei Române pe lângă dr. Donald Coggan, Arhiepiscopul de Canterbury, oferindu-i-se titlul de "Iconom Stavrofor".
* Studii Doctorat - Universitatea Londrei, Anglia (1977-1978) - Sub indrumarea Canonicului A.W.Allchin, decanul Catedralei Anglicane din Canterbury, si rector al Departementului de Teologie din cadrul Universitatii Londrei, parintele Alecse a inceput sa-si pregateasca teza de doctorat, cu subiectul: Conceptul Intruparii Fiului lui Dumnezeu in Teologia Anglicana din secolul al XVI-lea pana in secolul a/ XX-lea.
* Capelanul Onorific al Episcopului Mervyn -
In 1977, dr. Mervyn Stockwood, Episcop/Suffragan Bishop de Southwark/South London I-a numit capelan onorific al Diocezei de Southwark (Dioceza Anglicana a Londrei de Sud), Biserica Anglicana. În calitate de reprezentant al Patriarhiei Române pe lângă Arhiepiscopul de Canterbury și Capelanului Onorific al Diecezei de Southwark, Părintele Constantin Alecse a participat la numeroase slujbe ecumenice, a predicat Ortodoxia în multe Biserici Anglicane și a participat la multe conferințe, simpozioane și întâlniri ecumenice în Anglia.
* Publicații -
Almanahul / revista "Altarul-The Altar" -
In perioada anilor 1976-1980, in calitate de chief-editor, si presedinte al comitetului de publicatii al Biserici Ortodoxe Romane Sf. Gheorghe din Londra, parintele Alecse a tiparit Almanahul anual "Altarul/The Altar" si revista trimestriala cu acelasi nume "Altarul/The Altar", la care a contribuit cu zeci de articole.
Intre 1977-1980, pe langa publicatiile religioase trimestriale si anuale, "Altarul/The Altar", Parintele Constantin Alecse a editat publicatiile Filiala din oraşele Birmingham, Leicester si Notthingam "Viața în Hristos", precum și periodicele: "Popas Istoric", "Poezii - Oda Pamantului Strabun", "Colecție de Colinde Românești", "Din Istoria Stramosilor", "Dedicație Marii Uniri 1859-1918" (1979), "Dacia sub Burebista 70-44 BC" (1980) ș.a., in Colectia "Orizonturi Romanesti".
* Activitate Misionară - Înființare de Misiuni și alte centre bisericesti în Anglia -
In perioada anilor 1977-1980, a initiat infiintarea Misiunilor Ortodoxe Romanesti din Birmingham, Leicester si Notthingam, calatorind extensiv si slujind necesitatile duhovnicesti ale credinciosilor romani ordodocsi din aceste orase.
* Activitati ecumenice (1976-1980) - Tot in aceasta perioada, in calitatea sa de representat al Patriarhiei Romane pe langa Arhiepiscopul de Canterbury, si capelan onorific al Eminentei Sale Episcopul Londrei de Sud, parintele Alecse a participat la nenumarate servicii religioase ecumenice, a predicat Ortodoxia in multe Biserici Anglicane, si a participat la multe conferinte, simpozioane si intruniri ecumenice din Anglia.
* Capelan Onorific al Episcopului Londrei de Sud - Decret semant de DR. MERVYN STOCKWOOD, MP (Membru al Parlamentului Britanic), la 15 noiembrie 1977.
c. Link-uri, unde sunt unele detalii despre activitatea mea în Anglia
-
Prima întâlnire cu enoriaşii bisericii din Londra
-
Ospitalitatea românească, la ea acasă
-
Hirotonirea întru diacon a teologului Constantin Alecse
-
Hirotonirea întru preot şi concertul de colinde
-
Comemorarea unor evenimente naţionale româneşti
-
Politica sau coabitare? Întâlnire cu Arhiepiscop de Canterbury
-
Preotul Constantin Alecse, capelan onorific al Episcopului Mervyn Stockwood
-
Întâlnirea cu Canonicul dr. A.M. Allchin, la King’s College (Universitatea Londrei)
-
Publicaţiile parohiale şi ale filialei
-
Filiala din oraşele: Birmingham, Leicester si Notthingam
-
Conflictul cu Constantin Michael Titus (eseist şi poet)
-
Despre prof. dr. academician Constantin Michael-Titus
-
Personalităţi româneşti, care ne-au vizitat, despre care se merită să vorbim
-
Alte personalităţi românești din Anglia importante pentru viaţa mea:
Membrii Consiliului Parohial
Membrele Reuniunii Doamnelor
Constantin Cheşculescu
Iosif Constantin Drăgan şi acolitul său, Pan VandorosAlți oameni de seamă, respectaţi de comunitatea românilor din Londra
-
Ortodoxia în creştere, pe tărâm englez
-
Slujire la mânăstirea ortodoxă din Essex
-
Sărbătoarea Paştilor – 1978
-
Slujire în Biserica Anglicană din Pinner
-
Activitatea ecumenică şi culturală - The Nikaean Club
-
Activităţi social-culturale (festivaluri, concerte, repetiţii de cor, întâlniri, socializare
d. Dedicații, de ing. Mircea Iordache
ZBORUL DE VIS Doream s-ajung un doctorand de suflete și vis, Am prospectat în depărtare şi multe am aflat, Dar cerul m-a urcat mai sus, de ciumă m-a ferit, Zburam prin norii grei, stingher, cătând în depărtări Pe-aripi de vis mă îndreptam să-mi fac un viitor, Ce limpede îmi apărea şi strălucea Tamisa, Călcat-am pe tărâm englez ca un umil proton S-au strâns cu toţi-n jurul meu, să-mi dea asigurare Cu prima slujbă avută la „Sfântul Gheorghe” în strană, În icoana înfiptă-n suflet mi-apărea şi Cristian. A sosit şi ziua sfântă cu dragii mei aşteptaţi, Ca o gazdă primitoare, am strâns pe cât se poate Eu mă dădui mare mahăr, un bărbat adevărat, Pe la „Sfântul Gheorghe”, clima, întruna se anima, Și, pusei a măsura. Hristoase în ce mă bagi? Mi-am întâlnit profesorul, Canonicul Alchin, Dar în lume-s toate puse, nu ştii ce îţi este dat, Nu ştiu ce mi se păruse, c-aveam o aripă frântă, Îmi făcusem mari speranţe, Doamne, Tu, nu mă pica! |
METROPOLA VRĂJITĂ Multe-am văzut pe-al meu drum și, multe voi vedea, PS Sa Lucian Florea mă unse ca diacon Şi tot atunci se mai serba Unirea, România, Dar cum şi-n legi s-au strecurat nuanţe de suspine, De ce părintele Gafton, prea sfântul meu duhovnic, De ce mă duse în eroare Înaltul Plămădeală, Şi, ce lumină-au vrut să pună pe noua mea postură, Tu, viaţa mea, ai inspirat dreptatea şi credinţa Al BOR reprezentant, pe lângă +dr. Coggan, Am primit drept mare credit un titlu onorific Dar n-am uitat de ţara mea, atunci, în șapteșșapte, Şi că, „Altarul/The Altar” l-am prefăcut tribună, Că viaţa mi-a fost dată doar cu bune, rele, cost, |
APUSUL SOARELUI LA LONDRA Cât de frumos a fost să fie, eram tânăr şi iubit, Dar am fost pus la încercare, la presiuni psiho-„notorii”, A apărut ca o-ntâmplare, un dragon venit de sus, Şi mi-a trimis „Prea Fericitul”, sfatul dur, să mă supun, Încrezător, gândeam, „destinul, îl face numai Dumnezeu, Prevăzător, am spus: „-Nevastă, îți las consemn la Londra, „Voi oameni „mari”, Patriarhie, vă zic acum sub jurământ, Dar mult mai greu mi-a fost să spun părinţilor, că plec de tot, „Mergi mamă-n lumea ta cea nouă şi, ia la maica ţoale noi, Tot ce-a urmat, mintea mi-am stors, mi-am zis „Nu voi răbda!” Pe cerul Ꞌnalt când am ajuns, priveam „abra-cadabra” |