Rămânem uimiți în fața măreției universului,
Cu diversitatea și frumusețea ce-i descoperim,
E afectat de blestem, dar e lucrarea Domnului
Și, în el întreaga lume a stelelor o cuprindem.
Vedem că mintea Creatorului e de necuprins.
Un aspect al creației e diversitatea incredibilă,
Cu mărimile și distanțele care sunt de neatins.
Doamne, universul nostru e fața Ta invizibilă!
Stația Spațială ce se află la 321 km de Pământ
E cea mai îndepărtată, dar nu-i foarte departe.
Pământul, cu 12.874 Km. în diametru, e rotund,
Stația vede cuprinderea cerească doar în parte.
Cu viteza unui glonț, în trei zile a fost parcursă
Distanța de 386.242 de km., a mai îndepărtată,
Până la Lună, cu nava Apollo, în istorica-i cursă,
Locul în care omul a reușit să ajungă vreodată.
Distanța pân-la Soare e de 400 de ori mai mare,
Pământul fiind la 149 668 992 km. față de Soare.
Neptun, față de Soare e la o mai mare depărtare,
De 13 ori mai mare ca a Pământului distanțare.
Totuși, distanța până la stele este mult mai mare.
Sistemul stelar cel mai apropiat e Alpha Centauri,
Între Soare și Alpha Centauri, sunt sisteme solare
Multe, cca 4278, cu distanțe care depășesc visuri.
Observăm că Alpha Centauri nu are numai o stea,
Însă lumina lor este unificată de la cele două stele,
Alpha Centauri B e mai puțin strălucitoare decât A,
Alpha Centauri A conține hidrogen, e ca și Soarele.
Este mai mare ca Soarele, cu aceeași temperatură,
De 6000 º C., și are o culoare foarte asemănătoare.
Alpha Centauri B, e mai mică, și cu mai mică căldură,
Centauri A și B, au, la 80 de ani, reciprocă gravitare.
A treia stea din acest sistem stelar se observă greu,
Ea este Proxima Centauri. Sunt asemeni constelații,
Fiecare dintre ele fiind ca al sistemului Solar releveu,
Stelele, față de Alfa Centauri îs mai departe în spații.
Constelații sunt și: Ursa Mare, Cassiopeia, Soarele
Fiind o stea strălucitoare din astă ultimă constelație.
Sirius, în timpul nopții e una din strălucitoarele stele,
Cu temperatură mai ridicată și cu mai mare radiație.
Cu diametrul de două ori mai mare decât Soarele,
Lumina e albastră arătând că Sirius, 9000º C, are.
Pollux este din constelația Gemeni, e o stea uriașă,
Față de Soare are diametrul de zece ori mai mare.
„Omenirea nu va rămâne pe pământ pentru totdeauna, dar, în căutarea luminii şi spațiului, va pătrunde la început timid dincolo de limitele atmosferei şi va cuceri în cele din urmă spaţiul din sistemul solar şi dincolo de acesta”. citat din Konstantin Tsiolkovski
„Luna şi Marte sunt cei mai potriviți candidaţi pentru viaţă în sistemul solar; ce există dincolo de sistemul nostru solar nu putem decât să ghicim”. citat din Walter Lang
Constelația Orion e mai vizibilă-n a iernii perioadă,
Cuprinde un număr mai mare de stele decât Pollux,
Centura lui Orion are pe Alnilam ca stea centrală.
Este o gigantă albastră, despre care trebuie spus
Că pe discul ei pot sta 25 de stele mari cât Soarele.
Stelele asemeni lui Alnillam, foarte luminoase sunt,
Nu rezistă miliarde de ani, că emit energia din ele.
Ele sunt stele albastre, arată că Universul e sfânt,
Că universul este mult mai tânăr decât se spune.
Formarea stelelor rămâne un neelucidat mister,
Rigel este de asemeni o gigantă albastră, anume,
Pe discul ei încap 70 de stele cu soarele ca reper.
Betelgeuse e o gigantă roșie, decât Rigel mai mare
Cu un diametru de 600 de ori peste cel al Soarelui,
Betelgeuse este la 400 de ani lumină, ca depărtare,
Iar Alnilam, la 1000 de ani lumină își are zona lui.
Că anul lumină are 9,5 trilioane de kilometri, o știm.
E lesne de înțeles, Alnilam se află la imensă distanță.
De am călători imaginar spre Centura Orion, găsim,
Un roi stelar, Hiade, în partea dreaptă cam în ceață.
Trecem pe lângă Bellatrix, steaua cea mai apropiată
A constelației Orion, apoi de Betelgeuse vom trece
Și, o mulțime de stele, puțin strălucitoare ni se arată,
Trecem pe lângă Rigel și Saiph, le lăsăm să se culce.
Am parcurs 6 milioane de miliarde de km. în spațiu.
Privim în direcția sistemului solar, de acum înapoi.
Soarele, de la astă distanță, e un punct în derizoriu,
Și asta dacă-l privim prin telescop cu dorul din noi.
La călătoria înapoi spre Soare, în drumul spre casă,
Constelațiile le putem vedea la formele obișnuite.
Astronomii au descoperit planete de care ne pasă,
În jurul fiecărei stele vom vedea mai multe planete.
Steaua V376 Pegasus e planeta de care se spune
Că-și traversează discul la 3,52 zile, și astronomii
Determină scăderea strălucirii, și a ei dimensiune,
Valabil pentru sistemele stelare, potrivit evaluării.
Această planetă este ceva mai mare decât Jupiter
Gravitând de 20 de ori mai aproape de steaua ei,
În comparație cu Pământul în al Soarelui „colier”,
O astfel de creație e operă a Dumnezeului Bibliei.
„Jupiter fierbinte” are probleme privind formarea,
Multe planete extra solare sunt „Jupiteri fierbinți”
Sistemul Upsilon Andromedeae, își are „averea”
Trei planete mai mari decât Jupiter, ca aștri torizi.
Aceste planete sunt foarte aproape de steaua lor,
Planeta din centru are raza de 20 de ori mai mare
Decât a Pământului, temperatura fiind ca martor
Al apropierii de stea că de 1.100º C., ea ne apare.
Pe lângă stele și planete, Universul are nebuloase,
Nebuloasele fiind din nouri de hidrogen și de heliu,
Care se află răspândite în univers pe spații uriașe,
Multe sunt mici, produse de steaua acelui domeniu.
Acestea sunt nebuloase planetare, mai puțin clare,
Majoritatea sunt rotunde și seamănă cu planetele.
Unele nebuloase mari, mulți ani lumină pot apare,
Sunt creații ale lui Dumnezeu, minuni ca și stelele.
„În depărtare strălucea Soarele, mult mai mic decât cum se vedea de pe Terra, dar încă avea putere, chiar şi până la acea distanţă. Acum însă, parcă pălea în faţa măreției lui Jupiter, care, fiind apropiat, părea imens; într-un fel, chiar era... Încă puţin să fi fost mai mare, sistemul solar ar fi avut parte de două stele, nu doar de una; aşa însă, Jupiter rămăsese în rândul celor nouă planete, regele planetelor”...citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu (2009)
„Steaua numită Soare este o stea medie ca dimensiuni, ce are 1.400.000 km în diametru. În compara Steaua numită Soare este o stea medie ca dimensiuni, ce are 1.400.000 km în diametru. În comparație cu planetele ce o înconjoară, această stea este foarte mare. De 109 ori mai mare în diametru decât Terra şi de 10 ori mai mare în diametru decât Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul solar”. citat din Adrian Şonka
Roiul globular M4 e în dreapta stelei roșii Antares.
Văzută cu binoclul apare ca o pată, nu foarte clară,
Dar cu telescopul lumina a mii de stele, e de-nțeles,
M4 e la 7000 de ani lumină față de a noastră Terră.
Acest roi globular cuprinde cam 100.000 de stele,
Și se află la o distanță de cca. 50 de ani lumină,
M4 mai cuprinde un pulsar căruia-i vedem razele,
Impulsurile ne spun că-n jur e o planetă „fantomă”
Care aparțin galaxiei noastre, numită Calea Lactee,
Cu diametrul de 80.000 ani lumină. E foarte mare,
Căci cuprinde 100 de miliarde de stele, din veșnicie.
Calea Lactee are forma spiralată, se vede ca un nor.
Stelele strălucitoare sunt brațe care înfășoară discul,
Și, niciun om nu a văzut galaxia noastră din exterior,
Sistemul nostru solar în această galaxie își are locul.
De fapt, cu excepția lui M4, toate stelele și planetele
Pe care le-am văzut sunt în interiorul ăstui mic inel.
Calea Lactee este o demonstrație făcută de Părintele,
În cosmos mai există miliarde de galaxii create de El.
Imaginea de mai sus apare un grup masiv de galaxii
Care poartă numele de Roiul Vingo și care cuprinde
Peste 2000 de galaxii, fiind situat în hăuri ale nopții,
La 50 de milioane de ani lumină de-a Terrei frunte.
În centrul Roiului Virgo, este galaxia uriașă M87,
Cu peste un trilion de stele, creație a lui Dumnezeu,
Criticii Bibliei spun că-n 6000 de ani nu se poate,
Ca lumina să vină pe Terra, dar Creatorul nu-i ateu.
Galaxiile spiralate, de miliarde de ani, fiind vorba,
Sunt probleme că brațele spiralei cuprind multe
Stele albastre care nu întind atât de mult coarda,
Și aceste galaxii spiralate au rotații diferențiate.
Galaxiile-s organizate într-o rețea de șiruri și viduri.
Acesta-i universul, cât cuprinde înțelegerea noastră
Pentru clarificare, numai unele regiuni au lămuriri.
Apoi ne îndreptăm, spre casă, spre planeta albastră.
Șirurile și vidurile dispar la apropierea de Pământ,
Ajungem la grupul de galaxii, numit Grupul Local.
Calea Lactee devine vizibilă, cu-al ei defileu sfânt,
Ne apropiem de galaxia noastră, în al nostru areal.
„Omenirea nu va rămâne pe pământ pentru totdeauna, dar, în căutarea luminii şi spațiului, va pătrunde la început timid dincolo de limitele atmosferei şi va cuceri în cele din urmă spaţiul din sistemul solar şi dincolo de acesta”. citat din Konstantin Tsiolkovski
Ne apropiem și de sistemul nostru solar, și vedem
Că stelele se îndepărtează, mergând la locul inițial,
Soarele, aflat în față, doar ca pe o stea-l observăm,
În sistemul solar, vedem orbitele planetelor în final.
Pământul apare ca o pată micuță, nesemnificativă,
În comparație cu întreaga creație a lui Dumnezeu,
Totuși astă lume micuță este locul de artă creativă,
Aici El a creat omul după asemănarea cu chipul Său.
Fizicianul Cristian Presura despre Dumnezeu și extratereștri