Știință și Religie
C. Euharistia - Liturghia Cosmică
Creația ca act liturgic al lui Dumnezeu
şi Instituirea Cinei celei de Taină
Acolo unde este Biserica, acolo este Euharistia,
Acolo unde este Euharistia, acolo este Biserica.
Sfânta Liturghie este cult, rugăciune și plinătate,
De viață a lui Hristos. Ne unește-n creștinătate
Din Sfânta Liturghie ne vom lumina viața mereu,
Pentru viața infinită și nelimitată a lui Dumnezeu.
Să-I oferim viața și dragostea noastră, Domnului,
Să fim pregătiți de a veni și de a sta în fața Lui.
Dumnezeu face la fel, că El acceptă darul omului
Și își oferă viața - Duhul Sfânt- prin Cuvântul Lui.
Sfintele Daruri, le preface-n trupul și sângele Său,
În Sfintele Daruri e toată plinătatea lui Dumnezeu.
Biserica Azi. Liturghia cosmică a Sfântului Maxim Mărturisitorul
Euharistia de la Cina cea de Taină la cea de la Emaus
Creația ca act liturgic al lui Dumnezeu – ,,Luaţi mâncați din toţi pomii raiului”!
Cuvântul, fiind învăţătorul rațiunilor duhovnicești,
Celor din lucrurile văzute și celor văzute omeneşti
Ca realități inteligibile, după cuviință și drept cuvânt,
Se dă vrednicilor să manânce ca trup, sânge, gând.
Cuvintele zise: „Luați mâncați din toţi pomii Raiului!”
Fu adresate și la Cina cea de Taină, a Mântuitorului,
În care rosti: „Luaţi, mâncați acesta e trupul Meu”,
Beți dintru acesta toţi, acesta este sângele Meu,….”
Despre sângele lui spune că este: „al Legii celei noi,
Care pentru mulţi se varsă spre iertarea păcatelor.”
Omul, creat din suflet material, cu simțurile de soi,
Pentru păcate, a fost scos din împărăţia cerurilor:
Dar, n-a fost abandonat de bunul Dumnezeu, Care
Prin întruparea, patima, învierea Sa, i-a dat favoare,
Comoara harului și leacuri de tămăduire ca să-i vie
Prin cele Șapte Taine ale Bisericii, prin Euharistie.
Elementele unei slujbe divine, le putem cataloga:
Primul e locul sacru în care Dumnezeu Se va arăta
El apare pe muntele acoperit de nori, zis Sanctuar,
Al doilea e timpul pregătirii întâlnirii bunului Creator
Acesta e locul întâlnirii cu Dumnezeu, la purificare.
Al treilea e mijlocitorul sacrului, cu mare chemare,
Lui I s-a arătat Dumnezeu, după ce el a mers la El,
Al patrulea element, de recunoaștere, este gestul
A fost răspunsul poporului la vestirile mijlocitorului.
Biserica Domnului este chip și icoană a cosmosului,
Având aceeaşi unitate de distincție, ca a Universului
Împărțindu-se în locul destinat, cel al iertătorului”.
Iertătorii sunt preoții și liturghisitorii. Este dedicată
Și-n „naos” , ca pentru oamenii credincioși, lăsată.
Bine-i ca liturghia să fie-n Duh, iar Duhul în liturghie.
Deoarece sunt inseparabili, așa este necesar să fie.
|
A păzi legea divină şi a poruncilor din ea, nu-i greu,
Meditând mereu la cuvântul creator al lui Dumnezeu,
La împărtășirea ăstui cuvânt materializat în creație
Și adresat omului, ca partener de dialog, ca o lecţie.
Acestea-s acte ale percepției adevărului și ale vieții.
Ca atare sunt izvoare de bucurii, ecourile frumuseții,
Nu ca satisfacție intelectuală, ci a primirii adevărului,
Gustând Cuvântul ipostazic, din poruncile Domnului
Cuvintele acestor profeți au fost păstrate-n Scriptură,
Însă, pentru revelație aceasta nu e o sursă singură,
La împlinirea timpurilor, Cuvântul Domnului fu trup,
Și a locuit printre noi. Se repetă acest istoric scump.
Liturghia arată: Hristos, personal, vine-n euharistie.
Scriptura și euharistia, sunt legate-n aceeaşi Biblie,
Care este una din „întrupările” Cuvântul Domnului.
În partea I a liturghiei, El este în cuvântul omului.
În a II-a parte a Liturghiei e în specia pâinii și vinului.
În ambele părţi, printre noi, tainică este venirea Lui.
Putem spune că bucuria desfătării cu legea divină,
Vin și promisiunile Împărăției. Credința ne va anima
Scrie-n Geneză că Liturghia începe cu facerea lumii,
Lumea, e rostirea Creatorului, e ca efect al luminii.
A făcut Dumnezeu omul cu chipul și asemănarea Lui,
Să stăpânească toate creațiile dăruite pământului.
Pentru toate, omul, prin euharistie și prin doxologie,
Trebuie să-I aducă lui Dumnezeu, laudă și bucurie.
Așa, omul în relaţie cu Domnul se îndumnezeiește,
Vedem că, și tot Cosmosul, lui Dumnezeu Îi slujește.
|
Contextul eclesiologic al slujirilor
Euharistia în anamneza Tainei mântuirii, tălmăcește
Cum Iisus Hristos Cel mort și înviat, că prezent este
În puterea Duhului Sfânt, iar Cincizecimea asigură
Permanența darului Duhului Sfânt, prin ce confirmă.
Numim Cincizecime permanentă, aste permanențe
Astfel structurile Bisericii îs eshatologice, efemere
Sunt structuri de așteptare „până la a doua venire”
A Celui care adună și unește în El slujiri și harisme.
Așa decurg consecințele pentru a Bisericii organizare:
1.- Euharistia alege locul unde Biserica are reuniune,
2.- Adunarea cu oamenii ce-i are a întregii Biserici,
3.- Sinaxa euharistică, chipul unicei Liturghii cerești,
|
Liturghia cerească este adunarea-n jurul episcopului
Și al Sfântului Altar, care e imaginea tronului Mielului,
Și nu doar masa, iar episcopul apare ca chipul Tatălui.
4.- Rolul sacerdotal al episcopului cât și al poporului.
Sacerdotală e toată celebrarea, euharistică a Bisericii,
Episcopul nu-i un arhiereu, e și Biserica, cu slujitorii.
Episcopatul e semn de unitate, cum Sfânta Treime,
Tatăl este izvorul și plinirea unităţii Bisericii creștine.
Episcopul este cel ce aduce Euharistia lui Dumnezeu,
După imaginea lui Hristos, chipul sfânt a Fiului Său,
Iisus Hristos este Cel ce Se aduce, Cel ce se primește,
Și Cel ce Se împarte, potrivit Liturghiei, dumnezeiește |
În ultimul rând se situează prezența poporului creștin
Și participarea sa la Euharistie, la frumosul act divin,
Se aduce bucurie la epicleză , comuniune, prin Amin.
Astfel Euharistia aduce Bisericii slujire de rit creștin
Cina cea de Taină și instituirea Sfintei Euharistii
Euharistia, comuniunea Bisericii
Principale comuniuni: trinitară, a sfinților, a îngerilor.
Comuniunea Euharistică este un dar, al realizărilor
Vieții treimice în Biserică, a dumnezeieștii Liturghii,
Începe cu binecuvântarea Împărăției Sfinte a Treimii.
Rugăciunea domnească „Tatăl nostru”, în Liturghie
Amintește tocmai că toată comunitatea din Euharistie,
Trebuie să se situeze în context trinitar, ca amintire,
Pentru Biserică, la împărtășire, cine primește slăvire
|
Euharistia e pentru Hristos, Cel de la dreapta Tatălui,
Înviat și înălțat la ceruri, și întărit cu puterea Logosului,
Rugăciunea care urmează, despre Maica Domnului,
Amintește, și de sfinți, de vii și morţi, de viața omului.
E reprezentată toată Biserica, adică Trupul lui Hristos,
Participarea Sa la celebrarea Euharistie, e marele folos.
Cultul sfinților e și el un aspect al Liturghiei îngerești,
Cultul îngerilor și sfinților e sinergia vieții duhovnicești
|
Ce se întâmplă cu adevărat în altar în timpul Sfintei Liturghii
De Liturghia în Ortodoxie sau Ortodoxia în Liturghie
Putem spune că Liturghia este etichetă pe Ortodoxie,
În înțelesul că în ea se rezumă ale Ortodoxiei haruri.
Volohodul Mare – e ieşirea din Altar cu Sfintele Daruri.
La Sfânta Liturghie este pomenită Cina cea de Taină
Prin care Hristos îndeamnă să luăm, ca sfântă hrană,
Trupul Lui, care se frânge ca păcatele să ni se ierte,
Să bem, că acesta este Sângele Lui, din noua Lege.
Cinstitele Daruri sunt puse mai înainte și sunt sfințite,
Devenind Trupul și Sângele Mântuitorului. Mai cuprinde
Ca întrupare, Buna Vestire, și Nașterea cea după trup
A Mântuitorului nostru Iisus Hristos, cu Sfântu-I Chip.
|
Întruparea asta, face o continuarea printr-o întrupare,
A Mântuitorului, în credincioși ortodocși cu împărtășire.
După aceea este pomenită pilda intrării în Ierusalim,
Când credincioșii spun: „Osana întru cei de sus!” Amin!
Preotul, în predica sa de la finele Liturghiei, amintește
De poruncă și de ce a făcut Mântuitorul dumnezeiește,
De jertfa Lui pe Cruce și de înmormântarea Domnului
Și de mormântul cel purtător de viață al Mântuitorului.
Vorbește de învierea din cea de-a treia zi, de Înălțare,
Cu suirea la cer, șederea cu Tatăl Lui, cu Slavă Mare,
Și de cea de a doua slăvită iarăși venire și cu dreptate:
”Ale Tale dintru ale Tale,…Ți-aducem toate-ntru toate”.
|
Sfânta Liturghie, Paștele neîntrerupt al Bisericii
Fiecare Liturghie e Înviere, este taina mormântului gol,
E Paștele, începutul și pregustarea veacului cu nou rol,
Care intră în cel vechi și Îl preschimbă-n lumina învierii
E prezența viitoare a Sfințirii harismatice a Împărăției.
Vom participa la cultul cel tainic și universal – Paștele
Sfânta Euharistie e Paște neîntrerupt, cu Tainele Sale,
Trăirea Sfinte Liturghii presupune strădanie continuă,
La cultivarea și sporirea credinţei, ce ni se cere nouă |
Se cere credinţă adevărată, autentică, și mereu vie,
Ca, încrederea, nezdruncinată și șovăielnică să ne fie,
Și-n poruncile lui Dumnezeu, prin rugă și fapte, mereu,
În altul nu e mântuirea, spune Cuvântul lui Dumnezeu. |
Nu exista alt Mântuitor, alt Izbăvitor
Nu este alt Mântuitor, alt Izbăvitor decât Iisus Hristos.
Un articol despre Flăcările Veșnice e tălmăcit pe dos,
De unii apologeți, ai unor culte, care spun că sunt doi
De Hristos, dar citind articolul, doar unu vedem noi
Sfânta Liturghie – prezenţa lui Hristos
în mijlocul nostru.
Euharistia sau Frângerea pâinii este un ritual central:
Împărtășirea cu elementele euharistice cu rol principal,
Ca o sfântă taină; celebrarea morţii și învierii lui Iisus,
Creștinii ascultă din Biblie și primesc taina lui Hristos
Euharistia ca sacrificiu
Euharistia face prezentă jertfa oferită de Iisus Hristos
Tatălui Său, urcând pe cruce, pentru omul credincios.
Caracterul de jertfă al Euharistiei, ni l-au demonstrat,
Cuvintele lui Iisus privind trupul și sângele lui, vărsat.
|
Materia tainei
Prescură dospită, pentru liturghie
Se ia pâine de grâu și vin de struguri, cum a zis Fiul
Slujitorul sacru al Euharistiei e episcopul sau preotul
Care e hirotonit în mod valid, fiind slujitorul Euharistiei,
Slujind în numele lui Iisus – capul, în numele Bisericii.
Pâinea
În evangheliile sinoptice , Iisus la Cina cea de Taină
A sărbătorit paștele-n ziua potrivită cu pâine nedospită
Dar în evanghelia după Ioan, s-a sărbătorit mai înainte
De paștele evreiesc, și, probabil, pâinile erau dospite.
În ziua de azi, la nivel ecumenic se admite ca ipoteză
Iisus a sărbătorit Paștele evreiesc, ca adevărată teză,
Deci cu pâine nedospită, însă, anticipat, cu o zi înainte
Pâinea n-a pus problema tehnologic, fără criterii sfinte
Vinul
Puține picături de apă în vin, întrupează dumnezeirea,
Că prin doctrina creștină, Iisus Își dovedea omenirea.
Multe rituri vedeau problema vinului în moduri diferite,
De obicei vinurile erau fermentate și nu erau discutate |
Sfânta Liturghie,
cea mai importantă slujbă a Bisericii Ortodoxe
Sfânta Liturghie este o actualizare a vieții pământești
A lui Hristos, de la Întrupare, Înălțarea la cele cerești,
Și până la pogorârea Sfântului Duh. Este adus prinos
Întregii istorii a mântuirii noastre prin Iisus Hristos.
Liturghia e o „slujbă publică” sau o „lucrare de obște”,
Pe când rugăciunea particulară, individual se rostește,
Ori înainte ori după slujba publică. Trebuie ascultată
Cu luare aminte și să nu I se interpună cea particulară
Proscomidia
În această parte a Liturghii, darurile de pâine și de vin
Se binecuvântează, se afierosesc , daruri divine devin,
Cinstite daruri „înainte” de jertfa propriu zisă, se evocă
Ceea ce a dorit Hristos Mântuitorul și a lăsat poruncă,
Această Liturghie s-o facem întru pomenirea jertfei Lui,
Proscomidiarul , închipuie Golgota, e jertfa Domnului,
Cuţitul pentru pâine e sulița care l-a împuns în coastă,
Iar tăierea crucișă, semnifică a Lui jertfă sângeroasă.
Semnifică și răstignirea, și toate patimile Domnului,
Pocrovul discului, indică giulgiurile înmormântării lui.
Iar pocrovul potirului închipuie a Veronicăi maramă
Pe când Aerul - că la ușa mormântului era o piatră.
Liturghia celor chemați
Apoi partea a doua pentru cei chemați, este Liturghia,
Începe cu binecuvântarea și se termină cu ectenia
Câţi sun chemați să iasă, ca nimenea să nu rămână,
Toți credincioșii iar și iar Domnului să-I facă rugă.
Această parte se mai numeşte și Liturghia cuvântului
Că ea cuprinde cele trei antifoane: citirea Apostolului;
Citirea Evangheliei și predica, ce în vechime se rostea,
În acest moment și nu la sfârșitul Liturghiei ca acuma
Înainte de pornirea Liturghiei se cântă imnul îngeresc,
De la Naşterea Domnului, cu slavă a forumului ceresc:
„Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu, pace pe pământ,
Între oameni bună voire.” Se continuă omagiul sfânt
Liturghia credincioşilor
Noi închipuim Îngerii şi-L primim pe Împăratul tuturor,
Care va apărea la vohod, ca Mântuitor al oamenilor
Sub forma Cinstitelor Daruri, și-I vom cânta „Aleluia!”
Să-L întâmpinăm cu toată cinstea cuvenită lui Mesia.
Intrarea-I triumfală-n Cetatea Sfântă, să se jertfească,
Ducerea Sfântului Trup, urmând să se răstignească
Pomenirile făcute de preoţi, sunt după pilda tâlharului,
Cel care a căpătat de la Domnul făgăduința raiului.
„Aerul” Heruvicului , când e înmiresmarea bisericii,
În cinstea Darurilor care vor fi purtate în mijlocul ei.
A III-a parte a Sfintei Liturghii, e masa, proscomidia
Închipuită ca loc al răstignirii, iar patul, sau năsălia,
E reprezentat de Sfântul Disc, pe el a fost pus și purtat
Trupul Sfânt. Iosif din Arimateia și Nicodim l-au mutat.
Vohodul cu Cinstitele Daruri închipuie pe de-o parte,
Ultim drum al lui Iisus înainte de Patimă și de moarte
Altarul și Sfânta Masă, închipuie grădina mormântului,
Că acolo a fost săpat, pentru a Se îngropa Mântuitorul.
Aşezarea Cinstitelor Daruri pe el, că-I pus în mormânt,
Pocrovul discului e marama de pe capul Celui răstignit,
Pocrovul potirului - giulgiul înfășării trupului Domnului,
Iar Aerul închipuie piatra de la intrarea mormântului,
Închiderea ușilor prezintă pogorârea-n iad a Domnului,
Iar închiderea perdelei, e paza asigurării mormântului
Sunt pregătiți slujitorii și credincioșii de participarea,
Cu vrednicie, că Sfintelor Jertfe li se va face aducerea.
Fără iubirea lui Iisus, nu-I bine să aducem daru-n altar,
În vechime credincioșii își cereau iertare, și aveau har.
Se deschid uşile și perdeaua, pentru rostirea Crezului,
Se probează crezul în fața Domnului și a Mântuitorului,
Care este pe Sfânta Masă sub forma Darurilor Sfinte,
În Liturghia credincioşilor sunt și alte etape tălmăcite.
|
Liturghia Îngerească
Icoana pe cupolele ortodoxe e icoana Pantocratorului,
El este Iisus Hristos sau Dumnezeu Creatorul crezului,
Mai jos de Pantocrator vom observa icoana îngerească,
Credincioșii le privesc și, se-nchină cu emoție firească.
În Biserica Ortodoxă e cultul preamăririi lui Dumnezeu,
Prin această Liturghia e doxologică, și așa va fi mereu.
Omul poate să-L laude și privat, dar el e de comuniune,
Acestei forme de comuniune, Liturghie i se spune.
La această Liturghie se aduc rugile bunului Dumnezeu
De sănătate, de folos sufletesc și trupesc, ca panaceu,
Rugăciuni la Dumnezeu și pentru mulţumire și ajutor.
La Liturghie se cântă și imnuri de slavă pentru Creator.
Imnul heruvimic este un imn îngeresc, a doua ierarhie
Din cele nouă, câte a creat Dumnezeu, și cum se știe
Teologii au vorbit că Liturghia are un caracter îngeresc,
Că procesiunea-i îngerească și, îngerească o numesc.
Liturghia Îngerească –
Comuniune de Iubire Angheologică
Fără îndoială că iubirea de îngeri e o îngerească iubire,
Liturghia-I comunitatea iubirii cu îngerii, mare fericire.
Iubirea îngerilor e o formă supremă, și este firească,
O iubire la care omul ajunge, prin liturghia îngerească.
Numai cu ajutorul lui Dumnezeu, despre îngeri aflăm,
Liturghia îngerească, nu teologia dogmatică, o vedem,
Deși există implicații în Liturghie de natură dogmatică,
Liturghia îngerească e și râmâne o problemă liturgică.
„Luaţi, mâncaţi; acesta este Trupul Meu.”
„Beţi dintru Acesta toți, acesta este sângele Meu, sângele legământului celui nou, care pentru voi și pentru mulți se varsă, spre iertarea păcatelor".
Vă spun că, de acum încolo, nu voi mai bea din acest rod al viţei, până în ziua când îl voi bea cu voi nou în Împărăţia Tatălui Meu. (Matei 26:26-29) |
|
|
RESURSE ELECTRONICE DIN ROMANIA
REVISTE ŞI ALTE RESURSE ELECTRONICE DIN STRĂINĂTATE
BIBLIOTECI DIGITALE
DIZERTAŢII ŞI TEZE FINALE
E-BOOKS
ENCICLOPEDII
ALTE BAZE DE DATE MULTIDISCIPLINARE
|
|